Mă voi referi, în cele ce urmează, la un caz terifiant și plin de mistere; un fapt cu adevarat șocant – nu, nu e genul de titlu pe care îl găsiți în mizeriile de tabloide românești, cu titluri disperate și pompoase, cu știri false și cancanuri ieftine. E, într-adevăr, șocant ce se întâmplă de câteva luni, undeva în lume, într-un loc unde s-au mai întâmplat fenomene stranii și în trecut. Este vorba de o mamă și fiul ei morți în împrejurări misterioase, pe care eu îi voi numi mama V. și fiul G.
Anterior am descris un vis ciudat pe care l-am avut în urmă cu vreo 3 luni. Mi-am adus aminte de el în momentul în care am văzut fotografia micuțului G. într-un ziar online și atunci s-a aprins o scânteie în mintea mea.
Nu știu dacă există vreo legătură între visul meu și cele întâmplate cu G și mama sa, însă coincidența ar fi prea mare. Tristețea mea e una singură – este foarte posibil ca adevărul să nu fie niciodată descoperit.
Au fost crime sau alte întâmplări terifiante cu martori, cu relatări exacte și chiar probe video, și cu toate astea au fost trecute sub tăcere iar dosarele au fost închise, fără a fi soluționate crimele sau misterioasele dispariții. Mă întreb dacă e vorba de incompetență sau doar de delăsare.
Voi începe să relatez cum stau lucrurile din punctul lor de vedere, al celor care investighează acest caz, fără vreun succes real.
Totul a început într-o fatidică dimineață când o mamă împreună cu băiețelul ei de 4 ani, au plecat de acasă cu mașina, pentru a merge la un magazin dintr-un oraș vecin, nu mai departe de 20 km de casă.
Ea nu mai ajunge, desigur, în acel oraș, ci este descoperită, după câteva zile, moartă într-o zonă sălbatică, cu mulți copaci și tufe, lângă niște terenuri agricole foarte întinse, unde ți se poate pierde urma foarte ușor. Aș mai putea adaugă că zona aceea plină de vegetație era și foarte populată de diverse animale, printre care mistreți, vulpi, să nu mai vorbim de câini sălbatici, care apărându-și teritoriul puteau deveni foarte agresivi.
După câteva zile fața îi devenise de nerecunoscut, căci având în vedere condițiile climatice și efectele insectelor și animalelor din zonă asupra corpului, descompunerea este rapidă și devastatoare, ștergând multe dintre probe și dovezi.
Problema e că se afla într-o locație diametral opusă celei unde ar fi trebuit să se găsească inițial, așadar aceasta nu o luase în direcția magazinului, ci exact invers, fiind găsită la mai mult de 100 km de casă. Se pare că V. nu ar fi spus adevărul despre destinația sa și, prin urmare, există și îndoieli cu privire la acea ieșire pentru a merge la un magazin.
Cu ce gânduri, cu ce intenții a mințit? Vom afla de îndată.
Nu și-a luat nici telefonul mobil cu ea, așadar sunt voci care afirmă că ar fi avut de la început intenții oculte, probabil plecând în gând cu o sinucidere.
Pe autostradă a avut loc și un straniu accident, într-un tunel, mașina femeii lovindu-se destul de violent de o autoutilitară a celor care se ocupau de autostradă. Aici intervine de fapt misterul. Ea iese din mașină cu cel mic în brațe, foarte tulburată (cei câțiva martori existenți afirmă că era viu și stătea cuminte în brațele mamei, deci nu murise în accident), nu răspunde la întrebări, și sare peste balustrada de pe marginea autostrăzii, dispărând în acea zonă cu vegetație sălbatică.
Câțiva oameni (turiști coborâți din mașinile oprite, din pricina accidentului) o urmează, după 5-10 minute, o strigă, o caută, însă nici urmă de ea. Mama cu copilul în brațe dispăruseră în hățișurile sălbatice ale teritoriului năpădit de vegetație, tufișuri dese și copaci.
De atunci și până la descoperirea femeii nu se știe absolut nimic despre cele întâmplate, e o beznă totală în mintea tuturor, care nu-și pot explica ce anume se întâmplase acolo.
Dar unde era micul G.? Nici urmă de acesta.
Astfel apar diverse ipoteze, prima fiind: mama și-ar fi omorât copilul și s-ar fi sinucis.
Existau temeri că înainte de a se sinucide, V. l-ar fi ucis și îngropat în zona aceea întinsă, atât de inaccesibilă și invadată de vegetație. Dar cum ar fi putut săpa în acel teren, cu un sol atât de dur, fără un instrument adecvat?
Alții își dau cu părerea că băiețelul ar fi murit de fapt după accident, având leziuni interne grave, care nu erau însă vizibile, iar ea s-ar fi sinucis din disperare.
Sau că ar fi fost atacați de câini sau alte animale, în zona aceea pustie și împădurită.
Copilul ar fi fugit de lângă mamă iar aceasta s-ar fi urcat pe stâlpul de înaltă tensiune pentru a-l vedea de sus unde e, după care a alunecat și a căzut în gol.
Multe idei contradictorii dar nicio certitudine.
Micuțul G. a fost însă din nefericire găsit după 16 zile de la descoperirea corpului mamei, trupul său a fost găsit dezmembrat: într-o zonă capul și hainele, în alta trunchiul fără membre. Un atât de tragic sfârșit și fără nicio noimă. Se afla la o distanță destul de mare de corpul mamei, probabil fiind tarat de animalele sălbatice către vizuinele lor.
Familia femeii ar fi declarat că ea manifestase ceva tulburări psihice în ultima vreme, din cauza pandemiei de Covid 19, fiind terorizată permanent de ceva, iar teama că cineva ar putea să-l îndepărteze pe micul G. de ea o îngrozea.
Să fi fost mania persecuției, cum spun ei, sau niște semnale prevestitoare venite din adâncuri întunecate, care o tulburau?
Se vorbește și despre o criză mistică care o bântuia pe V. în ultimul timp, ea fiind diagnosticată cu această afecțiune, fapt care rezultă și dintr-un certificat medical găsit în bordul mașinii.
Astfel nici până azi nu se știe nimic clar despre moartea celor doi. Așa cum am mai spus, atât mama, cât și cel mic, au fost mutilați de animalele din zonă și erau de nerecunoscut atunci când au fost găsiți. Cercetările continuă însă totul se învârte într-un cerc vicios.
Există și o ultimă considerație a specialiștilor care au analizat cazul: băiețelul nu ar fi trebuit niciodată “să rămână singur cu mama sa, având în vedere că dimensiunea delirantă în care trăia femeia era clară și certificată, cu fenomene halucinante și crize psihotice “.
Orice s-a spus până acum e inutil și tot ce se va spune de acum înainte va rămâne la stadiul de ipoteză și presupuneri. Rămâne durerea pentru ceea ce s-a întâmplat și nedumerirea pentru lipsa de profesionalism a oamenilor care ar fi trebuit să-și facă datoria mai bine. Cadavrul copilului putea fi descoperit mult mai repede, nu după 16 zile de căutări.
Se aflau oricum într-o zonă misterioasă și periculoasă, în același timp, iar femeia însăși avea unele preocupări mistice ciudate în ultimele luni. În aceeași zonă au fost văzute lumini bizare în urmă cu câțiva ani, și s-a vorbit mult despre combustia spontană. Mulți locuitori au murit arși de vii în patul lor, fără ca locuințele să le fie afectate prea tare de incendiu. Uși și pereți înnegriți puțin de fum, dar cadavrele complet carbonizate. Ca și cum focul ar fi izbugnit direct din corpurile victimelor.
Nu, cu siguranță, mama și fiul său nu au fost răpiți de un OZN, însă e posibil ca ceva bizar, neomenesc, o energie, o voce, să-i fi luat mințile în acel moment. Nu crizele de mania persecuției, ci cu totul altceva. Ceva o chema acolo, o striga noaptea în somn, ceva a determinat-o să mintă și să fugă de acasă fără telefon, deoarece trebuia să ajungă cu orice preț în acel loc sinistru, și să facă acest ultim sacrificiu suprem.