Parfum
Pe masa din lemn de santal picuri de magie cad,
Iar eu cobor în vis prin grădini cu lămâi în floare.
Dulci iriși și orhidee caut cu privirea vrăjită în van
În alchimia parfumată plutesc până la marea cea mare.
Cu miros de alge și nisip fierbinte în lungile plete
Esențe divine amestec și simt parfumul mării-n apus.
Plâng trandafirii din imensa grădină cu rouă
Să le divulg taina supremă al versului ce nu li s-a spus.
Petale cu ruj și zgomot sublim, înghițit de albastru,
Ascunse simțuri se revarsă-n violeta, dulce, ceață
Și cercetând dezbinate acorduri, privesc în trecut
Fărâme de sare din valuri înalte chipu-mi îngheață.
Secrete arome uitate mi se arată în al naturii boudoir
Ascultând răsuflarea pământului, sub bătrânul smochin.
Așa miros duhurile ierbii și Dumnezeu, îmi spun
Prin ocultă alchimie mi se dezvăluie parfumul divin.
Jocul culorilor
Dă-mi albastrul.
Cu el voi colora cerul și marea.
parfumul florilor
și genele copilăriei.
Nu, galbenul nu-mi trebuie.
frunzele moarte plâng îngropate toamna.
El aparține lunii
și aurul tare s-ar întrista că i l-am răpit.
Cu verde voi puncta calea către speranță
și către adevăr.
Acum dă-mi negrul!
El este mantia nopții
și orologiul din turn care măsoară timpul.
Așa…
Cu roșul voi picta aripi de fluturi veseli
și petalele macilor.
Dar ce-i cu râul de sânge care se scurge-n zare?
Aduceți albul! Cu el voi mângâia
înmiresmații crini,
care-mi vor alina durerea.
Și cristalele vor fi purificate
deschizând căi noi către lumină.