De unde vin vampirii?
Te-ai întrebat vreodată de unde vin vampirii? Din mormânt, evident, dar istoria lor trebuie să-și fi avut leagănul undeva.
În Transilvania? În munții Călimani, atât de aproape de locul în care m-am născut? În Pasul Tihuța? Sau pe la Bran? Să fi fost celebrul Dracula întâiul vampir?
Cu toții am văzut Interviu cu un vampir și alte filme de genul, să nu mai vorbesc despre Dracula lui Bram Stoker, însă e cam greu să admitem că, de fapt, primii vampiri vin din Serbia.
Povestea cu vampirii fascinanți și misterioși, având o frumusețe neomenească și greu de descris în cuvinte, se cam spulberă, din păcate.
Da, îndreaptă-ți ochii spre Balcani, în special spre Serbia și mai precis, spre satul Kisiljevo. Vei înțelege multe. Se pare că aici, criminalii cu colți au început să terorizeze, pentru întâia oară, în căutarea sângelui, pe bieții țărani săraci, ce locuiau în cătunul uitat de lume.
Iar vampirii din Serbia sunt departe de a fi frumoși sau romantici.
Influența lingvistică
Nu există multe cuvinte de origine sârbă care să fi ajuns pe scena internațională și oricum, niciunul nu a avut impactul cuvântului “vampir”, care provine din sârbo-croată.
Da, se pare că primul vampir a fost sârb.
Cuvântul a intrat pentru prima dată în uz internațional în secolul al XVIII-lea, când oficialii austrieci au remarcat o bizară tendință locală în Voivodina (nordul Serbiei) de a se dezgropa cadavre și de a le “ucide” din nou, de către localnicii speriați și revoltați, care îi numeau pe cei morți “vampiri”.
Una dintre cele mai vechi relatări a fost povestea groaznică a lui Petar Blagojević, un țăran din satul Kisiljevo (fosta Kisilova). Petar a încetat din viață în 1725 în circumstanțe destul de banale, dar în săptămâna care a urmat înmormântării lui, oamenii săraci din Kisiljevo au început să se teamă pentru viața lor. Zece persoane au murit în decurs de 24 de ore, fără să fi fost prezentă vreo boală gravă sau vreo molimă în sat.
Și atunci toate acuzațiile s-au îndreptat către Petar Blagojević, în ciuda faptului că bietul om era deja mort. Chiar soția lui l-a acuzat că a vizitat-o noaptea și i-a furat pantofii de lângă pat. Atunci sătenii s-au săturat și au luat decizia să-l dezgroape pe Petar.
Ce au găsit oamenii din Kisiljevo în mormânt? Spre șocul lor, au descoperit că trupul lui Blagojević nu s-a descompus în zilele scurse de la moartea sa. Părul era mai lung, barba îi crescuse și ea, iar pielea părea să-i fi căpătat o strălucire nefirească.
Sângele de la gură a fost ultima scânteie care a aprins căpiță de fân (ca să nu spun cireașa de pe tort), așa că sătenii au străpuns repede inima strigoiului, apoi i-au dat foc, și astfel l-au “omorât” din nou, într-un mod definitiv.
Mai multe cazuri
Acesta nu a fost un caz izolat în regiune. Arnaut Pavle, un sârb care s-a mutat la nord de Kosovo a început imediat să se plângă de problemele zilnice întâmpinate cu cei pe care el îi numea “vampiri”.
Acest Arnaut Pavle (cunoscut și sub numele de Arnold Paole sau Arnont Paule) ar fi fost un haiduc sârb, despre care se credea că a devenit vampir după moartea sa, în jurul anului 1726, declanșând o epidemie de presupus vampirism, care a ucis cel puțin 16 persoane în satul său natal din Serbia.
Pavle a presupus, într-un mod inexplicabil, că cea mai bună formă de apărare ar fi aceea să mănânce pământ, lucru destul de dificil de argumentat. Și poate l-a salvat de vampiri, dar nu l-a salvat de o brutală cădere, care i-a rupt gâtul și i-a pus capăt vieții.
Cazurile de vampirism din zonă s-au înmulțit, iar oamenii afirmau că Pavle îi bântuie. Care a fost următorul pas făcut? Dezgroparea mortului. Lopețile au fost puse la treabă, iar corpul lui Pavle a fost scos din mormânt și incendiat.
Poveștile primilor vampiri din Serbia sunt numeroase. După cazurile Blagojević și Pavle puteți adăuga Sava Savanović, Miloš Čečar și nenumărate altele, toate acestea ducând, implicit, la creșterea vânzărilor de cruci, țăruși din lemn și usturoi. Nebunia vampirilor, care a bântuit nordul Serbiei, s-a răspândit în cele din urmă în întreaga lume, ducând la povești legendare, născute din condeiul lui Bram Stoker, Stephen King și alții.
Puterea ignoranței
Poate că vampirii sunt mitici, dar indivizii care i-au făcut celebri erau absolut reali.
Se știa puțin pe vremea aceea despre ce se întâmplă cu corpurile noastre după moarte, iar oamenii obișnuiți din sat pur și simplu nu știau că trupurile putrezesc în moduri diferite.
Superstiția a depășit dovezile în secolul al XVIII-lea, iar acuzațiile erau la fel ca și sentințele; absurde și fără logică.
Având în vedere acest lucru, vampirii care au terorizat sătenii din nordul sârbesc în secolul al XVIII-lea erau, poate, doar niște hoți, mai interesați de pantofi decât de sânge.
Însă, totuși, nu poți fi niciodată complet sigur, căci legendele ascund multe mistere.
Iar adevărul e mereu la mijloc.