Câteva dulciuri siciliene
În Sicilia, alegerea între dulce și sărat este practic imposibilă, pentru că totul este extrem de gustos. Cu toate astea, azi voi vorbi despre câteva dulciuri siciliene, care m-au vrăjit încă de la prima “întâlnire”.
Cannolo
Cannolo este regele patiseriei siciliene, fară doar și poate.
Originile acestui desert binecunoscut sunt controversate, dar cu siguranță datează de la dominația arabă în Sicilia (din 827 până în 1091). Una dintre primele mărturii despre un desert foarte asemănător cu cannolo datează din Roma antică. Cicero însuși a fost cel care a vorbit despre un “tubus farinarius dulcissimo edulio ex lacte fartus”, sau mai degrabă despre un “cilindru pe bază de făină, foarte dulce, preparat cu lapte, care este bun de mâncat”.
Desigur, dominația arabă a avut o importanță notabilă în transformarea acelui desert în cannolo sicilian pe care îl cunoaștem azi. La fel ca grecii, arabii au introdus multe inovații în domeniul culinar, inclusiv migdale, iasomie, anason, susan sau chiar condimente precum scorțișoara și șofranul. Toate parfumurile care evocă imediat Sicilia.
Mai multe surse par să confirme că desertul s-a născut la Caltanissetta.
Secretul de a savura un Cannolo sicilian nu s-a schimbat de-a lungul timpului: ricotta se adaugă întotdeauna la sfârșit, astfel învelișul va rămâne mereu crocant, creând un contrast plăcut cu cremozitatea învăluitoare a ricottei.
Cassata siciliană
Pe locul doi, printre deserturile siciliene de gustat măcar o dată în viață, este cassata siciliană.
Cassata siciliană (din arabul qas’at, “bazin” sau din latinescul caseum, “brânză”) este o prăjitură tradițională siciliană făcută cu ricotta îndulcită, pandișpan, marțipan, fructe confiate și glazură de zahăr. Originile cassatei datează tot din timpul dominației arabe în Sicilia (sec. IX-XI). Arabii introduseseră în Palermo trestia de zahăr, lămâile, citronella, portocalele amare, mandarinele și migdalele. Împreună cu ricotta, care se produce în Sicilia încă din timpuri preistorice, s-au reunit astfel toate ingredientele de bază ale cassatei, care la început nu era altceva decât un tip de aluat simplu umplut cu ricotta îndulcită și apoi copt.
În perioada normandă, la Palermo, la mănăstirea Martorana, s-a creat marțipanul sau Martorana, un amestec de făină de migdale și zahăr, care, colorat în verde cu extracte din plante, a fost folosit ca înveliș pentru prăjitură.
De dimensiuni reduse și rotunde sunt cassatinele, niște cassate siciliene mult mai mici.
Dulciuri cu migdale
Celebrele dulciuri cu migdale din Sicilia capătă o cu totul altă aromă atunci când sunt gustate pe pământul lor natal. Puțin zahăr și multe migdale pentru un biscuit care se topește în gură și care este perfect pentru orice ocazie, chiar și sub forma unui cadou de dăruit acasă prietenilor și rudelor. La micul dejun, cu lapte, ori ca gustare, după o masă copioasă sau înainte de culcare, dulciurile cu migdale îți vor ține mereu companie.
Fiecare patiserie care se respectă are dulciurile sale cu migdale pe care nu le poți rata.
Brioșa cu înghețată
Marele clasic al Siciliei. Pentru un mic dejun sau un prânz de vară, o brioșă generoasă cu înghețată este ideală pentru a potoli căldura și a împrospăta spiritul.
Brioșa siciliană cu tuppo este o prăjitură dospită rafinată, tipică patiseriei siciliene; cu o consistență moale și parfum inconfundabil, în Sicilia se servește cu granita clasică sau înghețată, la gustare și micul dejun. O delicatesă cu origini străvechi, care își ia numele de la forma sa, ce amintește de cocul purtat de femeile siciliene cândva și care se numește “tuppo” în dialectul regional.
Guastedde prăjite
Guasteddele prăjite sunt un dulce tipic din zona unde locuiesc, în provincia Caltanissetta, care se prepară în ajun de Sf. Nicolae. Este un desert cu o formă rotundă și turtită, un fel de gogoașă prăjită, dar foarte delicioasă. Pregătirea lor acasă nu este dificilă și necesită foarte puține ingrediente. În fiecare an are loc și un festival dedicat în întregime acestui desert tipic sicilian, la începutul lunii decembrie.
Ingrediente:
1kg făină din grâu dur
25 g drojdie
2 linguri ulei de măsline
500 ml apă caldă
puțină sare
ulei pentru prăjit
miere – zahăr
Se amestecă făina cu apă, drojdia și un praf de sare, exact ca și când ai face pâine.
Se lasă la dospit, apoi faceți brioșe mici, care se prăjesc în ulei încins, dar la foc normal.
Unii fac o gaură în centru, alții o înțeapă cu o furculiță în timp ce se gătește.
Odată prăjite, se adaugă miere sau zahăr.
Alte dulciuri încântătoare sunt și cassatinele prăjite, asemănătoare la gust cu Cartocci și Iris, umplute cu delicioasa ricotta, și de asemenea, uimitoarele cassatelle de Agira, conținând o umplutură unică de ciocolată și migdale. Acestea au un mod de preparare diferit, mult mai complicat, fiind coapte în cuptor. Au fost marea mea dragoste în trecut, acum însă e cam greu să ajung la Agira și să mi le procur.