Centrul comercial Dimond este un (presupus) mall bântuit din Anchorage, Alaska și este strâns legat de călătoria mea făcută în Statele Unite, în urmă cu mulți ani.
Anchorage este cel mai mare oraș din Alaska. Acesta oferă un amestec desăvârșit de elemente urbane și naturale, fiind locul unde se află Alaska Native Heritage Centre. Numeroși turiști vizitează zona pentru peisajele pitorești și pentru locurile culturale pe care le oferă – cele câteva muzee în care istoria, știința, cultura și arta se îmbină, dintre care cel mai important este Anchorage Museum. De asemenea, oamenii merg acolo pentru a avea acces la “sălbăticie” în adevăratul sens al cuvântului; la zonele montane precum Chugach, Kenai și Talkeetna.
Iar alții vizitează Anchorage datorită presupusului mall bântuit, numit Dimond Center. Se spune că acesta găzduiește spirite ale băștinașilor ale căror cimitire au fost deranjate în momentul în care s-a început construcția clădirii.
Dacă doriți să experimentați pe propria piele, cât de bântuit este Dimond Center, puteți vizita mall-ul… eu am fost acolo demult, dar nu îmi mai aduc aminte detaliat. Nu, nu într-o viață anterioară, chiar am fost în 1991, între Crăciun și Revelion. Am stat în Anchorage 2 săptămâni, timp în care am vizitat tot ce era mai semnificativ.
Eu am locuit undeva in zona Kushtaka Cir, iar geamurile vilei de lemn aveau vedere către fascinantul lanț muntos Alaska Range, către Chugach și Wrangell Mountains, între care se găsea fantasticul Chugach State Park.
Istoria Centrului comercial Dimond
Dimond Center este un centru comercial regional care s-a deschis în 1977 și este considerat cel mai mare mall din întreaga Alaska. Are mai mult de 200 de magazine și restaurante și este frecventat de localnici și turiști. Lângă centrul comercial este un hotel cu același nume, Dimond Center Hotel, cu prețuri rezonabile, aș spune eu.
Mall-ul Dimond are o presupusă istorie înfricoșătoare. Când l-am vizitat eu, nu știam absolut nimic și, oricum, eram încă un copil, dar mă interesau fenomenele paranormale chiar și atunci.
Nimeni nu mi-a spus nimic concret, deci scriu doar ce-am citit, nu neapărat ce-am trăit.
Că m-am întors de acolo total schimbată, este o altă poveste, dar nu aș pune-o pe seama mall-ului bântuit. Voi spune, însă, că sincer, îmi amintesc totuși niște vagi amănunte, destul de șterse și care se estompează tot mai mult, cu trecerea timpului. Niște fapte ciudate, pe care nu mi le pot explica.
În mall nu am simțit decât uimire și încântare. Mai văzusem înainte unul imens în South Gate, California, dar aici impactul era diferit. Era o atmosferă grea, oarecum sinistră.
În primul rând, era cam gol. Doar doi copii pe patinoarul imens, din mijlocul centrului comercial, nu îmi mai aduc aminte la ce etaj. Stăteam pe margine și mă uităm la ei.
Era liniște, nicio muzică nu se auzea de nicăieri, așa cum e în alte mall-uri, parcă era zi de doliu național. Pe mine mă preocupau însă cumpărăturile și produsele noi, nemaivăzute, așa că nu am pus la suflet atmosfera aceea bizară.
Nu erau mulți la acea oră din zi, și știu precis că după mall, am fost pe o colină foarte înaltă, de unde am văzut apusul de soare și marea. Era un frig crunt atunci, în decembrie, imediat după Crăciun. Niște țurțuri imenși, groși cât brațul unui bărbat puternic, coborau din toate streșinile clădirilor.
Mai am și azi câteva poze cu țurțurii aia. Alte două fotografii sunt din aeroport, cu elanul și sărmanii urși împăiați, care te întâmpinau fioroși cum pui piciorul în Alaska, de după niște imense vitrine securizate, și una e cu apusul despre care vorbeam. În decembrie se făcea zi pe la 10 dimineață, iar pe la ora 15 era deja întuneric. Am văzut și aurora boreală, ceva mov-galben-verzui, indefinit, nu-mi mai aduc prea bine aminte cum arăta exact. Niște dungi pe cer, o lumina stranie, ceva de genul.
Ah, da, și luna! O luna imensă, cea mai mare luna roșiatică pe care am văzut-o vreodată!
Dar să ne întoarcem la mall-ul nostru. A fost prima dată când am mâncat snacksuri cu brânză și tortilla chips (la pungă). Deci nimic creepy, doar cam multă liniște.
Când ne-am întors, însă, acasă, cunoștința la care am stat, prieten de-al bunicilor mei, o persoană serioasă și trecută de 60 de ani, a început să se comporte de-a dreptul bizar, ca un copil, lovind cu lingura în farfuria cu mâncare și stropind totul în jur. S-a certat cu soția lui din acest motiv, dar alte amănunte nu îmi mai amintesc. Cred că eu m-am amuzat, nu mai țin prea bine minte. Oricum, a fost o situație foarte ciudată, unica dată când am văzut așa ceva în viață.
Astfel, se pare, că există o altă latură a istoriei Dimond Center. Se susține că mall-ul a fost construit accidental pe un cimitir antic. În consecință, cimitirul a aparținut nativilor americani care s-au stabilit în zonă acum mii de ani.
Rapoartele susțin că atunci când se construia centrul comercial Dimond, cei care săpau au găsit morminte și, de asemenea, numeroase oase umane. Apoi au încercat din răsputeri să adune toate oasele pe care le-au putut găsi, pentru a le duce la un alt cimitir. Cu toate acestea, se crede că mulți au rămas îngropați tot acolo, sub clădirea mall-ului.
După finalizarea sa, centrul comercial Dimond Center a devenit un subiect fierbinte, deoarece presupusele spirite rătăcesc și azi pe acolo, iar clădirea este cu adevărat bântuită. Din cauza acestei probleme, mulți cumpărători nu ar dori să fie la mall atunci când se întunecă.
În Anchorage controversatul centru comercial Dimond reprezintă și un subiect de dispută. Deși puțini sunt aceia care contestă ideea că mall-ul ar fi bântuit, diferența dintre argumente provine din întrebarea pe care și-o pun toți: cum a ajuns să fie bântuita clădirea? Mulți susțin că mall-ul a fost construit pe un cimitir, așa cum am mai spus, construcția stârnind spiritele neliniștite. Alții afirmă că nu ar fi putut există un astfel de cimitir, întrucât zona era aridă și stratificată, solul fiind un permafrost dur. Astfel fantomele ar proveni, de fapt, din numeroasele decese petrecute în mall (anevrisme, împușcături, scurgeri de freon etc). Se pare că toți sunt de acord, totuși, că fantomele pândesc în băi și pe holuri, și că cele mai frecvente trei entități sunt Femeia (The Woman), care se presupune că a murit în timp ce mergea prin mall, Omul Înalt (The Tall Man) și Copilul (The Child).